Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Budeşti – Josani
Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Budeşti ridicată în 1643 constituie exemplul cel mai elocvent de biserică tipică pentru Maramureş cu spaţiul său interior supraridicat care se manifestă la exterior prin acoperişul în 2 ape, de dimensiuni mari ea n-a putut fi lărgită în funcţie de creşterea populaţiei astfel încât şi-a păstrat forma sa originară. Cele 3 încăperi specifice cultului: pronaos, naosul şi altarul surprind prin amploarea lor care denotă iscusinţa şi îndrăzneala meşterului constructor. Biserica produce o puternică emoţie prin monumentalitatea sa, prin robusteţe, prin decoraţii interioare şi exterioare şi prin icoanele pe sticlă şi lemn pe care le deţine în patrimoniu şi care sunt în parte opera a doi pictori de o valoare certă Alexandru Ponehalschi şi Ianoş Opriş.
Biserica este situată în cimitir, în centrul satului. La S de biserică sunt situate o masă de praznic pentru pomenirea morţilor, formată din mari dale de piatră, o sacristie şi altar pentru slujba în aer liber. Biserica are un soclu scund de piatră, pe care se ridică după sistemul Bockbau pereţii din bârne groase de stejar, de 60-20 x 30-35 cm , şlefuişi în formă paralelipipedică. Planul se compune din pronaos, naos şi altar; pronaosul şi naosul formează corpul principal al bisericii la care se adaugă la E, altarul decroşat poligonal. Pe partea de V se găseşte uşa de acces în pronaos. Naosul comunică cu acesta printr-o deschidere flancată de ambele părţi prin alte 2 deschideri practicate ulterior. Spaţiu amplu al naosului este acoperit cu o boltă circulară din grinzi de 10 – 20 de cm încastrate în timpanele laterale, având dimensiuni impresionante în plan 8,47 x 17,70 m, biserica din Budeşti face parte din grupul bisericilor Maramureşului. Ea are un acoperiş în 2 ape chiar deasupra altarului. Pereţii din N şi S sunt construiţi din 2 registre suprapuse, cel de jos de 3,5 m înălţime, cel de sus de 2 m înălţime datorate retragerii către interior cu jumătate de m. Pe de o parte retragerea are un rol structural, pe de altă parte, reducerea deschiderii boltei are un rol estetic.
Interiorul bisericii este pictată de doi pictori în frescă: pronaosul şi naosul în 1762 de „Alexandru” şi altarul în 1832 de Ioan Opriş. În pronaos, pereţii sunt pictaţi (cu excepţia plafonului) în registre orizontale şi în scene separate prin rame cu elemente florale. Pe pereţi sunt reprezentate scene din viaţa lui Iisus.
* Informaţii preluate de pe http://www.cimec.ro/Monumente/unesco/UNESCOro/fastvers.htm