Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” Bârsana
Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” aparţine grupului de biserici tipice pentru Maramureş de dimensiuni reduse cu acoperiş în 2 ape. Construită în 1720 este mărturia unui proces des întâlnit care priveşte bisericile şi casele de lemn, cel al „mutării” (strămutarea bisericii pentru a o aşeza în altă parte). Este unica biserică din cele selecţionate care a servit la început de biserică abaţială şi care a fost apoi transformată în biserică parohială în 1806 când a fost mutată pe locul actual (bârnele păstrează încă numerotarea incizată necesară noii ridicări). Pictura, operă realizată în cursul aceluiaşi an de către Toader Ponor şi Ioan Plohod se dovedeşte a fi de o valoare deosebită, căci ea constituie ansamblul decorativ structurat după legile barocului, cel mai coerent din judeţul Maramureş. Iconostasul se încadrează în acelaşi stil.
Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Bârsana este situată în partea central nordică a satului pe o movilă din cimitirul cu vechi morminte năpădite de iarbă şi cu pomi fructiferi.
Planul bisericii presupune: porticul, pronaosul şi naosul, totul formând un corp rectangular la care se adaugă absida altarului decroşat; văzută din exterior biserica pare a fi de tip sală, dar în interior este împărţită prin pereţi separatori conform ritualului ortodox tradiţional. Pronaosul este foarte strâmt, cu un plafon jos, cu plăci peste grinzi; el este separat de naos printr-o uşă centrală cu deschidere boltită flancată de două deschideri rectangulare boltite în partea exterioară; nu are ferestre. Intrarea din portic în pronaos se face printr-o uşă cu ancadrament rectangular, original ornat cu motive în torsade sculptate în relief înalt.
Naosul are lărgimea maximă la parter; el se strâmtează la nivelul pereţilor laterali care susţin bolta. Naosul este separat de altar prin tâmpla care formează un perete plin străpuns de trei uşi. Partea centrală: uşile împărăteşti şi cele două uşi laterale numite uşi diaconeşti; este iluminat prin două mici ferestre decupate în pereţii laterali, trei către S şi 3 către N (luna la parter şi două la nivel superior, fiecare având o deschidere triunghiulară în partea superioară). Acoperişul bisericii are două nivele, o streaşină joasă şi largă care înconjură edificiul pe părţile de S, V şi N, şi care se continuă prin acoperişul prin cinci pante abrupte ale altarului şi cu acoperişul central al bisericii; acesta are pante înclinate către N şi S li 2 pante aproape verticale către V şi E. Învelişul întregii construcţii, inclusiv al turnului clopotniţă este de şindrilă. Deasupra extremităţilor vârfurilor acoperişului se ridică 3 cruci de fier forjat: două pe acoperişul principal şi una pe acoperişul altarului.
Pictura făcută în 1806 de Toader Hodor, se păstrează în naos şi altar;pictura din pronaos este foarte deteriorată, nu s-a păstrat pe peretele din S decât un mic fragment din „Cetele Drepţilor”, care fac parte din ansamblu „Judecăţii de Apoi”. Toader Hodor din Vişeul de Mijloc, autorul picturii bisericii din Bârsana este în acelaşi timp precursorul şi cel mai important reprezentant al stilului de factură barocă care atinge deja rococo-ul în pictura religioasă pe lemn din Maramureş; el foloseşte elemente morfologice şi de sintaxă specifice acestui stil într-o concepţie unitară şi coerentă; el păstrează structura suprafeţelor pictate în registre suprapuse, dar organizarea compoziţiei este specifică barocului: cea mai mare parte a scenelor sunt incluse în medalioane formate din curbe afrontate, medalioane ovale inegale sau sunt separate prin coloane înconjurate de tije vegetale florale. Biserica este integrată edificiilor de cult din judeţul Maramureş care au o elevaţie ridicată dezvoltate pe 2 registre, datorată supraînălţării în partea pronaosului şi a naosului, precum şi asupra înălţării porticului cu scopul de a mări spaţiul interior din naos şi de a mări şi suprafaţa picturală.
Volumetria, silueta, concepţia spaţială, decoraţia interioară şi exterioară cărora li se adaugă ansamblul pictural sunt calităţi pe care această biserică de lemn din Bârsana le-a dobândit pe parcursul secolelor; este o operă care dă mărturie de geniul artizanilor şi pictorilor care au desăvârşit-o. În forma sa finală biserica reprezintă un ansamblu arhitectural cu mari calităţi realizat după metoda tradiţională arhaic şi rafinat în acelaşi timp; ea ilustrează de asemenea, evoluţia vieţii religioase din ţinut. Este de menţionat faptul că localitatea Bârsana este şi azi renumită pentru constructorii săi, pentru recunoscuţii săi tăietori în lemn urmând tradiţia generaţiilor anterioare care au fondat printre alte valori biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”.
* Informaţii preluate de pe http://www.cimec.ro/Monumente/unesco/UNESCOro/fastvers.htm